Manastirea Sucevita - arhitectura unei bijuterii moldave
Construita in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova - Manastirea Sucevita, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis.
Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise - stalpi legati prin arcuri in acolada - plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord. Prin excelenta "muntenesti", pridvoarele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata.
Incinta manastirii este un patrulater cu laturile de 100 si 104 metri, inconjurat de ziduri inalte de 6 metri si groase de 3 metri, prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii - stema Moldovei.In incinta manastirii se mai afla incaperi ale vechii case domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o fabuloasa avere, conform marturiei lui Ion Neculce.
Manastirea Sucevita - pictura in fresca recunoscuta mondial
Manastirea Sucevita, ultima biserica moldava zugravita in exterior, este un "testament al artei vechi moldovenesti". Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de un verde crud, plin de viata.Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta traditia constituita in epoca lui Petru Rares (prima jumatate a sec. al XVI-lea), dar introduce teme noi, cu caracter teologico-dogmatic, cum este scena din conca naosului reprezentand imnul liturgic "Unul nascut.." si alte reprezentari ale Sfintei Treimi.O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinatia spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti (Sfantul Pahomie, Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava, Sfantul Ierarh Nicolae, Sfantul Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise etc), prezentate cu scop educativ.
Manastirea Sucevita - pictura exterioara.. "testament al vechii arte moldovenesti"
Sucevita, ultima biserica din Bucovina zugravita pe fatade (in anul 1596), monumentul cu cel mai mare numar de imagini religioase din tara, este un "testament al artei vechi moldovenesti" (Paul Henry). Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de verdele cu "intensitatea smaraldului si vigoarea ierbii proaspete dupa ploaie".
Zugravii, fratii moldoveni Sofronie si Ion, s-au dovedit buni cunoscatori ai randuielilor iconografice, dar si ai arhitecturii italiene (Imnul acatist - la sud) sau rusesti (Pocrovul - intre ferestrele gotice).
Pictura exterioara a Manastirii Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura exterioara, fiind totodata se singura care-si pastreaza latura de nord, unde este reprezentata scena "Scara virtutilor", cea mai impresionanta scena, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului.Din tematica picturii mai amintim: Rugaciunea tuturor sfintilor, Arborele lui Iesei, cicluri complete din viata unor sfinti: Sfantul Ioan cel Nou, Sfantul Ierarh Nicolae, Sfantul Mucenic Gheorghe, friza profetilor si filosofilor antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle si Aristotel.
Fatada sudica este decorata cu "Arborele lui Iesei", avand la baza filosofii antici, "Acatistul Maicii Domnului", "Rugul in flacari" si "Acoperamantul Maicii Domnului". Scenele si personajele din Arborele lui Iesei apar cel putin la fel de importante ca peisajul (element de prim plan la Moldovita ori Voronet).Pe peretii celor trei abside, in sapte registre pe orizontala, este redata "Rugaciunea tuturor sfintilor", "Cinul", tema unica in lumea crestin-ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova. Aceasta reprezentare iconografica se impune prin puterea de sugestie si colorit.
Revelatoare si definitorie pentru Sucevita ramane insa Scara Sfantului Ioan Climax (la nord), cea mai vasta interpretare iconografica romaneasca a credintei intr-o prima judecata imediat dupa moarte si una din cele mai valoroase compozitii ale picturii medievale romanesti. Aici, Vamile vazduhului nu mai dau nici o sansa pacatosilor. Este redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat.Peretele de vest nu are pictura - se spune ca zugravul, care lucra in paralel la Manastirea Sucevita a Movilestilor si la Manastirea Teodoreni din Burdujeni, a cazut de pe schela Manastirii Sucevitei si a murit.
Pictura interioara este repartizata pe toata suprafata disponibila conform schemelor traditionale, imbogatita insa prin subiecte mai putin obisnuite in Moldova, dar familiare pentru Muntenia - spre exemplu: reprezentarea Cortului Marturiei, in altar. Iconostasul Manastirii Sucevita este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo si dateaza din anul 1801. Pridvorul intampina, ca de obicei, cu Judecata de Apoi si o foarte pamanteana relatare istorica: Intampinarea moastelor Sfantului Ioan cel Nou la curtea lui Alexandru cel Bun.
Naosul cuprinde un mozaic miniatural de intamplari din Viata lui Iisus, trei imagini ale Genezei unde natura si peisajul ies in prim plan - sunt tratate cu generozitate si semnificativ, zugravii plasand fara sfiala in ambianta persano-mediteraneeana maci, garofite si vita de vie - si "tabloul votiv", care este si el bogat in personaje.
Unica in pictura noastra este iconografia ocnitei - Viata lui Moise - tot miniaturizata, unde apar si catei, purcei, ba chiar evrei cu caciuli tuguiate, elemente laice de sorginte locala, in timp ce Maica Domnului - pe bolta - are flori in nimb si este incorporata unui peisaj montan.Alte sute de scene descriu, in pronaos, Viata Sfantului Gheorghe, Calendarul, Sinoadele, imagini din Viata Sfantului Nicolae ce se desfasoara in ambianta marina.
Manastirea Sucevita - pictura interioara "intre traditie si inovatie"
